Conferinţa Learning from Failure - Bankruptcy and Second chance for Honest Bankrupt Entrepeneurs

La data de 18 iunie 2015, Comisia Europeană a organizat conferința ”Învățând din eșec – Falimentul și cea de-a doua șansă pentru antreprenorii onești”(”Learning from Failure – Bankruptcy and Second Chance for Honest Bankrupt Entrepreneurs”), eveniment care a reunit reputați specialiști în insolvență din cadrul Comisiei Europene, Parlamentului European sau al Băncii Mondiale.

01/13 

       

Evenimentul vine să marcheze un an de la Comunicarea Comisiei Europene din martie 2014, în cadrul căreia au fost expuse prioritățile Comisiei și strategia de urmat în privința salvării întreprinderilor mici și mijlocii de la faliment și a încurajării antreprenorilor care au trecut prin experiența falimentului, de a re-încerca demararea de noi afaceri.

Conferința a fost deschisă cu mesajul Președintelui Parlamentului European, dl Martin Schultz, care a subliniat faptul că falimentul trebuie privit ca o componentă a unui mediu economic dinamic și nu ca pe un sfârșit al antreprenoriatului care a trecut printr-o astfel de experiență, iar acordarea celei de-a doua șanse reprezintă un obiectiv important al Comisiei Europene, mesaj care trebuie transmis tuturor statelor membre.

Statistic, s-a dovedit faptul că frica de faliment este motivul principal pentru care antreprenorii refuză să demareze proiecte noi, fapt ce determină schimbarea percepției față de fenomenul falimentului.

Deși la nivel rațional, sunt cunoscute efectele benefice ale experienței antreprenoriale ale celor care au eșuat, iar toate studiile dovedesc faptul că afacerile nou începute de astfel de antreprenori înglobează experiența căpătată într-un faliment prin transpunerea unor noi principia de management, există încă o puternică asociere a falimentului cu frauda debitorilor și, de aici, stigma falimentului.

În acest context, prejudecățile statelor membre cu privire la faliment trebuie înlăturate.

Președintele Insol Europe, dl Robert van Galen, a arătat că experiența a dovedit că nu este suficient să existe un sistem legislativ bun, câtă vreme realitatea practică este cu totul alta : o analiză comparativă a statelor membre arată exact contrariul, iar antreprenorii care au eșuat sunt stigmatizați și nu sunt încurajați să reînceapă noi afaceri.

Ambasadorul US al Uniunii Europene, dl Anthony Gardner, a făcut o paralelă între sistemul american și cel european, arătând că în America nu se pune problema neacordării celei de-a doua șanse reale și efective, falimentul fiind foarte bine tolerat, eșecul unui antreprenor făcând parte din firescul lucrurilor. În acest sens, o dovadă a eficienței celei de-a doua șanse, a mai precizat dl Anthony Gardner, o constituie experiența marilor antreprenori ai Statelor Unite : fără cea de-a doua șansă nu ar fi existat nici Walt Disney, nici Henry Ford, și este foarte greu de înțeles de ce în Europa nu se întâmplă la fel.

Directorul World Bank Global Indicators Group, dl Augusto Lopez Claros, a precizat că falimentul nu poate fi considerat o sentință pe viață (”bankruptcy is not a life sentence”), iar descărcarea de obligații a antreprenorului care a trecut printr-un faliment trebuie să se realizeze într-un interval de timp rezonabil, fiind nevoie și de măsuri concrete în direcția sprijinirii antreprenorilor pentru reînceperea unei noi afaceri. Printre acestea, domnia sa a menționat măsurile privind facilitarea accesului la finanțare, făcând trimitere la un citat celebru al lui Oscar Wilde : ”experiența este pur și simplu numele pe care noi îl dăm greșelilor noastre” (”experience is simply the name that we give for our mistakes”), pentru a evidenția că normalitatea include și eșecul, iar acesta nu trebuie privit altfel decât ca o experiență necesară și inerentă vieții.

O prezentare inspirată a avut-o dl Philippe de Backer, membru al Parlamentului European, care a prezentat mesajul instituțional către mediul antreprenorial : ”nu vă dați bătuți niciodată” (”never give up”), pentru că ”noi am luat în considerare orice risc potențial, cu excepția riscului de a evita riscurile” (”we’ve considered every potential risk, except the risks of avoiding all risks”). Domnia sa a prezentat și a explicat obiectivele cheie care au fundamentat recomandarea Comisiei Europene din 2014, care se referă în principal la salvarea locurilor de muncă la nivelul întregii Europe și la crearea unui mediu investițional propice.

Acesta a mai arătat că orașul Bruxelles găzduiește periodic un eveniment deja renumit – Fuckup Nights -, în care numeroși antreprenori se întâlnesc și discută despre experiența falimentului și despre modul în care au demarat o nouă afacere, despre provocările și experiențele trăite în a a doua încercare, arătând că este important ca experiențele eșecului în afaceri să fie împărtășite – ”share youe fails!”.

În încheierea sesiunii inaugurale, moderatorul acestui panel, dl Daniel Calleja, Director General DG Grow al Comisiei Europene, a susținut mesajul antevorbitorilor săi, adăugând că poate ar trebui să învățăm din experiența și fair-play-ul sportivilor, care se confruntă în mod frecvent cu eșecul, evocând, în acest sens, un citat al unui tenisman celebru (Novak Djokovic) : ”Încerci, eșuezi. Încerci din nou, eșuezi mai bine” (”Try, fail. Try again, fail better”.)

Mesajul Europei către statele membre, este, în concluzie, acela de a susține real și efectiv eforturile antreprenoriale ale celor care s-au confruntat cu eșecul afacerii, parte datorită crizei financiare sistemice, parte datorită lipsei de experiență sau altor circumstanțe care nu au legătură cu comportamentele frauduloase.

Criza a generat o pierdere de peste 1,7 milioane de locuri de muncă la nivel european, iar fiecare companie viabilă merită și trebuie salvată. Antreprenorii trebuie susținuți să încerce noi afaceri și să fie încurajați să nu se îndrepte spre angajarea în cadrul unor companii de stat, căci astfel se pierde o sursă importantă de creare de noi locuri de muncă. Guvernele trebuie să finanțeze programme de reintegrare a mediului antreprenorial prin oferirea de asistență gratuită și trebuie să încurajeze, de asemenea, finanțarea noilor companii.

Trebuie, de asemenea, să se stimuleze cadrul negocierilor ”out of court” și să se creeze o cultură a negocierii în propriile state, să se asigure respectarea obligațiilor statale față de mediul antreprenorial, pentru a preveni efectul de incapacitate de plată în lanț și, nu în ultimul rând, trebuie să se transmită mesajul corect care prezintă falimentul ca un fapt firesc într-un mediu antreprenorial dinamic, în care ce-a de-a doua șansă trebuie susținută real și efectiv.

Materialul a fost redactat de Simona Maria Miloș.