Noi tendințe în domeniul insolvenței: investiții în întreprinderi în dificultate și insolvența persoanelor particulare în Europa.
Mai multe informații gasiti in fișierul atasat.
Practicieni în insolvență de prestigiu național și internațional s-au adunat la cea de-a treia ediție a Conferinței Naționale de Insolvență
În zilele de 30 și 31 octombrie 2015, la București, a avut loc cea de-a treia ediție a Conferinței Naționale de Insolvență. Evenimentul a fost organizat de către Institutul Național de Pregătire a Practicienilor în Insolvență (I.N.P.P.I.), în parteneriat cu gazda reuniunii, Universitatea Româno-Americană, și cu sprijinul Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România (U.N.P.I.R.). La acțiune au asistat 450 de participanți: practicieni în insolvență, reprezentanți ai diferitelor instituții creditoare, cadre didactice universitare, judecători sindici, judecători ai Curții de Apel, judecători în materie penală, precum și procurori.
Conferința din acest an a avut ca scop încurajarea unei dezbateri referitoare la problemele curente ocazionate de interferențele dintre o serie de texte normative aferente dreptului penal și dreptului de procedură penală în procedurile de insolvență, de legea privind insolvența persoanelor fizice, precum și de inerentele consecințe ale aplicării Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență. Astfel, lectorii și participanții la eveniment au discutat despre aspectele acestor prevederi și le-au clarificat pentru ca toți practicienii în insolvență din România să-și poată desfășura activitatea cu profesionalism.
În deschiderea oficială, invitați de marcă din România și de peste hotare au salutat organizarea conferinței anuale, calificând-o drept unul dintre cele mai importante evenimente de dezbatere, schimb de informații și promovare a unui sistem eficient al insolvenței. Importanța parteneriatului Institutului Național pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvență cu reprezentanți ai celor mai moderne sisteme legislative europene, americane și naționale a fost relevată de către toți invitații-cheie, în discursurile introductive ale conferinței.
Președintele Institutului Național de Pregătire a Practicienilor în Insolvență din România, doamna avocat Simona Maria Miloș, a declarat: „Avem o nouă legislație a insolvenței, modernă, bazată pe cele mai bune practici la nivel internațional, care înglobează, într-o manieră coerentă și cursivă, tratamentul aplicabil fiecărei categorii de creanțe în parte, indiferent că vorbim despre creanțe aparținând creditorilor garantați, negarantați, bugetari sau despre creanța părții vătămate în procesul penal– victima unei infracțiuni. Domeniul dreptului penal și cel al procedurilor de insolvență nu ar trebui să se excludă, nu ar trebui să fie două linii paralele, ci două domenii care se întrepătrund, în respectarea acelorași principii, căci ceea ce contează este finalul, și anume, rezultanta tuturor acestor forțe care apar în procedura insolvenței.”
De asemenea, domnul Liviu Stancu, Secretar de Stat în cadrul Ministerului de Justiție, a afirmat în deschiderea evenimentului: „INPPI și-a câștigat reputația de lider în formarea profesională, succesul profesiei de practician în insolvență fiind fără îndoială și meritul rigurozității structurii pregătirii profesionale inițială și continuă concepută de Institut.
Recunoașterea acestor eforturi este cu atât mai valoroasă cu cât ea apare în evaluări independente realizate de organisme internaționale, prin raportare la alte state, inclusiv state cu tradiție în derularea procedurilor de insolvență. Amintim doar evaluarea Băncii pentru Reconstrucție și Evaluare cu privire la exercitarea profesiei de practician în insolvență, care plasează România pe primul loc din cele 27 de țări evaluate.
Conferința vine la un an de la intrarea în vigoare a Codului Insolvenței, perioadă în care practica a testat plusurile și minusurile acestuia. Deci, este o bună ocazie să evaluăm împreună soluțiile legislative noi, să inventariem principalele probleme, să diagnosticăm sursa acestora. O aplicare neunitară sau care se îndepărtează de spiritul normei. O lacună, o necorelare sau chiar o deficiență a soluției de reglementare.
Așa cum sugerează temele înscrise pe agenda conferinței, insolvența și procedurile de insolvență nu pot fi private singular, ci trebuie abordate într-un spectru de analiză mai largă care să aibă în vedere implicațiile intersectării unor proceduri diferite, cu obiective și efecte diferite, cu reguli și priorități diferite [...].
Atât interesul practicienilor în insolvență, cât și al celor care lucrează în sfera penală este acela să facă ca lucrurile, în țară, să meargă bine. Dacă vom reuși să înțelegem că economia este un motor la fel de important pentru dezvoltarea acestei țări ca și asigurarea unui climat sănătos, din punct de vedere social, lucru pe care îl fac cei din penal, și vom reuși ca aceste două lucruri să se îmbine, iar practicienii din aceste două domenii să poată avea un discurs congruent, bine alcătuit, vom reuși.
Să nu uităm că avem unul dintre cele mai performante sisteme de insolvență din Europa.”
În discursul introductiv, domnul Nelu Ciobanu, Director Adjunct al Institutului Național al Magistraturii a susținut: „Așa cum știți, parteneriatul între instituțiile noastre a început în anul 2013, prin semnarea parteneriatului de colaborare și a continuat în anul 2014, în contextul intrării în vigoare a noii legi a insolvenței, Legea nr. 85/2014, prin organizarea în comun a 5 seminarii de formare profesională continuă în domeniul dreptului insolvenței, la care au participat judecători sindici, cât și practicieni în insolvență. Colaborarea a continuat în anul 2015, prin includerea în programul de pregătire profesională a judecătorilor și procurorilor [în cadrul] a altor 5 seminarii, tot în dreptul insolvenței.
Ecourile privind toate aceste activități de formare continuă au fost cât se poate de pozitive, fiind apreciate în mod deosebit calitatea formatorilor, discuțiile practice, interactivitatea seminariilor, dar și condițiile în care acestea au fost organizate.
Fiind destinate judecătorilor cu atribuții în domeniul insolvenței, cât și practicienilor în insolvență, seminariile au creat un cadru propice pentru schimbul de opinii și experiențe pentru cele două categorii socio-profesionale, precum și pentru unificarea practicii judiciare.
Închei prin a constata faptul că prin conținutul tematicii, prin calitatea lectorilor, a moderatorilor și a participanților, entuziasmul și abordarea profesionistă a organizării, această conferință are premize foarte bune de a constitui evenimentul anului în domeniul insolvenței.”
Doamna Valentina Burdescu, directorul Buletinul procedurilor de insolvență, a declarat: “Suntem la un an de la aplicarea Legii nr. 85/2014, vreau să menționez că Oficiul Național al Registrului Comerțului prin Buletinul Procedurilor de Insolvență urmărește activitatea cotidiană privind publicitatea și elementele de noutate care au fost aduse de această lege, respectiv asigurarea accesului la informațiile privind administratorii, sediile, punctele de lucru ale debitorilor pentru administratorii și lichidatorii judiciari, dar și pentru instanțele judecătorești, atât a informațiilor la zi dar și a informațiilor istoric, esențiale pentru a întocmi rapoartele privind cauzele care au condus la apariția stării de insolvență, dar și rapoartele privind propunerile de reorganizare sau de intrare în procedura simplificată de faliment.
Oficiul Național al Registrului Comerțului prin Buletinul Procedurilor de Insolvență este preocupat pentru legea privind insolvența persoanelor fizice, suntem în pregătiri cu tot ce înseamnă flux operațional, metode și resurse necesare aplicării acesteia. Suntem în teste pe partea de mijloace informatice, astfel încât să facem față cu succes și acestei provocări care se înscrie în agenda noastră.
Nu în ultimul rând, o altă provocare pentru care noi suntem pregătiți să-i facem față, intrarea în vigoare a Regulamentului nr. 848/2015 al Parlamentului European și al Consiliului Europei, privind procedurile de insolvență, regulament care statuează pentru toate statele membre U.E., cu termen la 2017, privind înființarea Registrelor de insolvență și interconectarea acestora prin platforma europeană, punct unic de control, portalul e-justice.”
Judecătorul Federal Leif Clark, cu o experiență îndelungată de colaborare cu reprezentanții sistemului judiciar din România, consultant al Băncii Mondiale pentru Ministerul de Justiție la elaborarea Noului Cod al insolvenței intrat în vigoare în 2014, a transmis printr-un mesaj video salutul domniei sale de peste ocean, precum și felicitările pentru organizarea și tematica conferinței: „Pentru a avea un sistem funcțional al insolvenței, drepturile creditorilor trebuie controlate într-un singur for.
Dacă un creditor nu este “limitat” de sistemul judiciar al insolvenței, acela va fi creditorul care se va implica, care își va exercita drepturile de creanță pentru a-și majora drepturile și creanțele. Iar acest lucru va fi în defavoarea celorlalți creditori. Deoarece prima presupunere este că nu există suficienți bani pentru a plăti pe toată lumea. Acel singur creditor care acționează nelimitat va distruge, invariabil, întreaga procedură de insolvență. De aceea, toți creditorii trebuie <<limitați>>. Pur și simplu nu există altă cale dacă avem nevoie de un regim funcțional al insolvenței. [...]
Încă o dată, felicitările mele tuturor și vă urez succes la această Conferință, unde încercați să faceți din sistemul judiciar al insolvenței din România unul care să fie cu adevărat eficient și care să servească, în mod real, interesele tuturor cetățenilor români.”
Totodată, un moment deosebit din cadrul Conferinței l-a reprezentat sesiunea de deschidere a celei de-a doua zi a evenimentului, prin prelegerea susținută de către prestigiosul domn Robert van Galen, Președintele Insol Europe și Președintele Asociației practicienilor în insolvență din Olanda.
Invitatul de onoare a expus participanților recomandările Comisiei Europene din 2014, după o scurtă introducere generală despre insolvența la nivel european. Domnul Robert van Galen a semnalat că: „Situația s-a schimbat dramatic, odată cu aplicarea recomandărilor Consiliului European din 2001. Acest regulament a implementat măsuri de recunoaștere valabile pentru toate statele, cu excepția Danemarcăi. Astfel, acum, lichidatorul judiciar al unei societăți comerciale din România își poate exercita puterile în oricare alt stat membru.” Președintele Insol Europe a mai precizat: „Ideea că insolvența ar trebui să se oprească doar pentru debitor... ar trebui însă să dăm posibilitatea debitorului să-și continue activitatea, iar acest lucru s-a implementat deja în multe locuri din Statele Unite ale Americii. Se bazează pe ideea că adesea debitorul care nu-și poate plăti creditorii nu este neapărat o persoană care dorește să-și înșele creditorii, ci poate că insolvența este rezultatul unor probleme economice. Ar putea fi totodată și rezultatul unor riscuri, pe care debitorul și le-a asumat, dar care nu au ieșit cum și-a dorit. Filozofia este că dacă devii creditorul cuiva, ești participant în activitatea sa economică și îi împărtășești riscurile.” De asemenea, domnul Robert van Galen a expus diversele cauze pentru care anumite companii nu mai pot fi restructurate, considerând: „Un motiv este acela că odată cu începerea procedurilor de insolvență care devin publice, situația referitoare la debitor se deteriorează. Părțile din contract nu-și mai pot îndeplini obligațiile fără capital, astfel încât clienții își caută noi furnizori pentru că nu au nicio garanție că debitorul își va putea continua activitatea, iar angajații își pot căuta slujbe noi în societățile competitoare. […] Astfel, nu e surprinzător că recomandarea se focalizează pe organizarea unei companii încă de la început. Se presupune că dispariția acesteia este cauzată de cele mai multe ori de insolvență, de aceea recomandarea prevede măsuri care nu trebuie făcute publice și, astfel, restructurarea poate avea loc într-un mod confidențial. […] Aceste măsuri de confidențialitate ar putea reduce stigmatul insolvenței.”
Pe parcursul celei de-a III-a ediții a Conferinței Naționale de Insolvență, temele abordate în discuțiile purtate de către lectorii și participanții la eveniment au cuprins cele mai variate și de actualitate subiecte de interes pentru practicienii în insolvență:
În prima zi a Conferinței, moderarea argumentațiilor a fost realizată de către av. Simona Maria Miloș (președinte I.N.P.P.I) și de către asist. univ. dr. Andra-Roxana Trandafir Ilie (Universitatea din București). În cea de-a doua zi a evenimentului, discursurile au fost îndrumate de către av. Andreea Deli Diaconescu (practician în insolvență) și de către conf. univ. dr. Luminița Tuleașcă (Universitatea Româno-Americană).
I.N.P.P.I. a reușit să organizeze cea de-a treia ediție a Conferinței Naționale de Insolvență datorită partenerilor săi, Universitatea Româno-Americană și U.N.P.I.R, beneficiind în același timp și de un important ajutor din partea sponsorilor: FAIRSOLVE.COM, CITR S.P.R.L., EXPERT INSOLVENȚĂ S.P.R.L., INSOLBIS S.P.R.L., VENDOR S.P.R.L.
Partenerii media ai evenimentului au fost: cotidianul online Lumea Justiției, portalul Legal Marketing și ziarul online Bursa.
Pentru informații suplimentare, vă rugăm să-l contactați pe Adrian Ciochirdel (director al I.N.P.P.I.), la adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..
Atașat găsiți poze din timpul derulării conferinței.
Pentru a descarca prezentari in format pdf si vizualiza inregistrari ale conferintei accesati Teme prezentate in cadrul Conferintei Nationale de Insolventa - editia a III-a.
În perioada 18 – 19 septembrie 2015, Timișoara a găzduit prima conferință din regiunea de vest a României în domeniul insolvenței, organizată de UNPIR Filiala Timiș și Curtea de Apel Timișoara, în colaborare cu Facultatea de Drept și Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor din cadrul Universității de Vest.
Conferința s-a desfășurat în amfiteatrul Facultății de Drept din Timișoara, beneficiind de prezența a peste 200 de participanți și invitați de renume din domeniul juridic și economic.
Printre lectorii și invitații conferinței s-au numărat magistrații din cadrul Curții de Apel Timișoara și ai Tribunalelor Timiș și Caraș-Severin, Flavia Consuela Crăciun – președintele UNPIR Filiala Timiș, Simona Maria Miloș - președinte INPPI, Gheorghe Piperea – prim-vicepreședinte UNPIR, Stan Tîrnoveanu – președinte ISD al UNPIR, Lucian Bercea – decanul Facultății de Drept UVT, Ovidiu Megan – decanul Facultății de Economie și de Administrare a Afacerilor UVT, Oviu Bunget – președinte CECCAR Filiala Timiș, prof. univ. Radu Bufan, practicieni în insolvență, avocați, executori judecătorești, notari, economiști, reprezentanți ai băncilor și ai societățiilor comerciale interesați de procedura insolvenței.
Conferința s-a remarcat prin calitatea prezentărilor și prin dezbaterile interactive, temele avute în discuție vizând atât procedura insolvenței persoanei juridice, cât și procedura insolvenței persoanei fizice – noutatea legislativă aparută în viața economică-socială.
La data de 18 iunie 2015, Comisia Europeană a organizat conferința ”Învățând din eșec – Falimentul și cea de-a doua șansă pentru antreprenorii onești”(”Learning from Failure – Bankruptcy and Second Chance for Honest Bankrupt Entrepreneurs”), eveniment care a reunit reputați specialiști în insolvență din cadrul Comisiei Europene, Parlamentului European sau al Băncii Mondiale.
Evenimentul vine să marcheze un an de la Comunicarea Comisiei Europene din martie 2014, în cadrul căreia au fost expuse prioritățile Comisiei și strategia de urmat în privința salvării întreprinderilor mici și mijlocii de la faliment și a încurajării antreprenorilor care au trecut prin experiența falimentului, de a re-încerca demararea de noi afaceri.
Conferința a fost deschisă cu mesajul Președintelui Parlamentului European, dl Martin Schultz, care a subliniat faptul că falimentul trebuie privit ca o componentă a unui mediu economic dinamic și nu ca pe un sfârșit al antreprenoriatului care a trecut printr-o astfel de experiență, iar acordarea celei de-a doua șanse reprezintă un obiectiv important al Comisiei Europene, mesaj care trebuie transmis tuturor statelor membre.
Statistic, s-a dovedit faptul că frica de faliment este motivul principal pentru care antreprenorii refuză să demareze proiecte noi, fapt ce determină schimbarea percepției față de fenomenul falimentului.
Deși la nivel rațional, sunt cunoscute efectele benefice ale experienței antreprenoriale ale celor care au eșuat, iar toate studiile dovedesc faptul că afacerile nou începute de astfel de antreprenori înglobează experiența căpătată într-un faliment prin transpunerea unor noi principia de management, există încă o puternică asociere a falimentului cu frauda debitorilor și, de aici, stigma falimentului.
În acest context, prejudecățile statelor membre cu privire la faliment trebuie înlăturate.
Președintele Insol Europe, dl Robert van Galen, a arătat că experiența a dovedit că nu este suficient să existe un sistem legislativ bun, câtă vreme realitatea practică este cu totul alta : o analiză comparativă a statelor membre arată exact contrariul, iar antreprenorii care au eșuat sunt stigmatizați și nu sunt încurajați să reînceapă noi afaceri.
Ambasadorul US al Uniunii Europene, dl Anthony Gardner, a făcut o paralelă între sistemul american și cel european, arătând că în America nu se pune problema neacordării celei de-a doua șanse reale și efective, falimentul fiind foarte bine tolerat, eșecul unui antreprenor făcând parte din firescul lucrurilor. În acest sens, o dovadă a eficienței celei de-a doua șanse, a mai precizat dl Anthony Gardner, o constituie experiența marilor antreprenori ai Statelor Unite : fără cea de-a doua șansă nu ar fi existat nici Walt Disney, nici Henry Ford, și este foarte greu de înțeles de ce în Europa nu se întâmplă la fel.
Directorul World Bank Global Indicators Group, dl Augusto Lopez Claros, a precizat că falimentul nu poate fi considerat o sentință pe viață (”bankruptcy is not a life sentence”), iar descărcarea de obligații a antreprenorului care a trecut printr-un faliment trebuie să se realizeze într-un interval de timp rezonabil, fiind nevoie și de măsuri concrete în direcția sprijinirii antreprenorilor pentru reînceperea unei noi afaceri. Printre acestea, domnia sa a menționat măsurile privind facilitarea accesului la finanțare, făcând trimitere la un citat celebru al lui Oscar Wilde : ”experiența este pur și simplu numele pe care noi îl dăm greșelilor noastre” (”experience is simply the name that we give for our mistakes”), pentru a evidenția că normalitatea include și eșecul, iar acesta nu trebuie privit altfel decât ca o experiență necesară și inerentă vieții.
O prezentare inspirată a avut-o dl Philippe de Backer, membru al Parlamentului European, care a prezentat mesajul instituțional către mediul antreprenorial : ”nu vă dați bătuți niciodată” (”never give up”), pentru că ”noi am luat în considerare orice risc potențial, cu excepția riscului de a evita riscurile” (”we’ve considered every potential risk, except the risks of avoiding all risks”). Domnia sa a prezentat și a explicat obiectivele cheie care au fundamentat recomandarea Comisiei Europene din 2014, care se referă în principal la salvarea locurilor de muncă la nivelul întregii Europe și la crearea unui mediu investițional propice.
Acesta a mai arătat că orașul Bruxelles găzduiește periodic un eveniment deja renumit – Fuckup Nights -, în care numeroși antreprenori se întâlnesc și discută despre experiența falimentului și despre modul în care au demarat o nouă afacere, despre provocările și experiențele trăite în a a doua încercare, arătând că este important ca experiențele eșecului în afaceri să fie împărtășite – ”share youe fails!”.
În încheierea sesiunii inaugurale, moderatorul acestui panel, dl Daniel Calleja, Director General DG Grow al Comisiei Europene, a susținut mesajul antevorbitorilor săi, adăugând că poate ar trebui să învățăm din experiența și fair-play-ul sportivilor, care se confruntă în mod frecvent cu eșecul, evocând, în acest sens, un citat al unui tenisman celebru (Novak Djokovic) : ”Încerci, eșuezi. Încerci din nou, eșuezi mai bine” (”Try, fail. Try again, fail better”.)
Mesajul Europei către statele membre, este, în concluzie, acela de a susține real și efectiv eforturile antreprenoriale ale celor care s-au confruntat cu eșecul afacerii, parte datorită crizei financiare sistemice, parte datorită lipsei de experiență sau altor circumstanțe care nu au legătură cu comportamentele frauduloase.
Criza a generat o pierdere de peste 1,7 milioane de locuri de muncă la nivel european, iar fiecare companie viabilă merită și trebuie salvată. Antreprenorii trebuie susținuți să încerce noi afaceri și să fie încurajați să nu se îndrepte spre angajarea în cadrul unor companii de stat, căci astfel se pierde o sursă importantă de creare de noi locuri de muncă. Guvernele trebuie să finanțeze programme de reintegrare a mediului antreprenorial prin oferirea de asistență gratuită și trebuie să încurajeze, de asemenea, finanțarea noilor companii.
Trebuie, de asemenea, să se stimuleze cadrul negocierilor ”out of court” și să se creeze o cultură a negocierii în propriile state, să se asigure respectarea obligațiilor statale față de mediul antreprenorial, pentru a preveni efectul de incapacitate de plată în lanț și, nu în ultimul rând, trebuie să se transmită mesajul corect care prezintă falimentul ca un fapt firesc într-un mediu antreprenorial dinamic, în care ce-a de-a doua șansă trebuie susținută real și efectiv.
Materialul a fost redactat de Simona Maria Miloș.
Mai multe detalii despre programul complet al conferinței, puteți găsi aici.
Formularul de înscriere îl puteți găsi aici.
